Ambasadorul Norvegiei: Schimburile economice bilaterale vor creste treptat

Ambasadorul Regatului Norvegiei in Romania. Excelenta Sa, Oystein Hovdkinn, a acordat Agentiei Nationale de Presa Agerpres un interviu in care vorbeste despre rezultatele concrete ale colaborarii economice bilaterale, dar si despre importantul potential care asteapta sa fie valorificat de companii si institutii din cele doua tari, in noul cadru oferit de apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana.

Agerpres: Norvegia se numara printre liderii mondiali intr-o serie de sectoare, cum ar fi acvacultura, industriile maritime, energia hidro-electrica si telecomunicatiile. Ce proiecte de colaborare bilaterala doriti sa remarcati in aceste sectoare?

E.S. Oystein Hovdkinn: Daca includem constructiile navale in industriile maritime, atunci acestea se numara printre cele mai de succes exemple ale investitiilor norvegiene in Romania. La sfarsitul anilor '90, compania norvegiana Aker Yards a cumparat doua santiere navale in Tulcea si Braila, le-a modernizat si le-a transformat in unitati extrem de eficiente, dotate cu tehnologie de varf.

Anul trecut, compania Aker Yards a fost cumparata de catre investitori sud-coreeni, dar sediul central a ramas in Norvegia asa ca noi inca spunem ca este un bun exemplu de cooperare intre Romania si Norvegia.

Prin fondurile EEA/EFTA si prin cele norvegiene pentru Romania (98,5 milioane de euro din 2009 pana in 2011), o noua platforma de cooperare si parteneriat a fost creata intre firmele norvegiene si romanesti, intre institutii academice, ONG-uri, administratii publice din cele doua tari.

Un asemenea proiect - ca sa ma intorc la intrebarea privind acvacultura - este BEST COMBAT, adica BEluga STurgeon COMunity Based Tourism, care vizeaza dezvoltarea turismului in comunitatile afectate de interdictia privind pescuitul morunilor din zona Dunarii. Initiatorul roman al proiectului este Institutul National de Cercetare si Dezvoltare 'Delta Dunarii', partenerul norvegian fiind NIVA (Norsk Institutt for Vannforskning), adica Institutul Norvegian de Cercetari Acvatice.

Obiectivul pe termen lung al proiectului BEST COMBAT este promovarea mediului in turismul din Delta Dunarii. Totodata, proiectul isi propune sa ofere comunitatilor locale alternative sustenabile la pescuitul morunilor pentru a permite refacerea populatiilor de moruni.

Proiectul, in valoare de 1,24 milioane de euro, din care 1,05 milioane de euro reprezinta grantul norvegian, a demarat la inceputul acestei luni prin lansarea a patru moruni prevazuti cu echipament de urmarire prin satelit.

A: Norvegia, cel mai mare exportator de petrol din lume si al doilea mare furnizor de petrol si gaze al Europei, dupa Rusia, a semnat cu Romania un acord de cooperare in domeniul energiei. Cum s-a concretizat acest acord?

O.H.: Dupa ce Memorandumul de Intelegere privind Energia a fost semnat la nivel guvernamental de Romania si Norvegia, in septembrie 2004, prea multe lucruri nu s-au intamplat, din pacate. Obiectivele Memorandului vizau piata de electricitate si necesitatea transferului de know-how din Norvegia catre Romania.

Norvegia este cel mai mare producator de hidroenergie din Europa si are o experienta de peste un secol in dezvoltarea unei astfel de tehnologii. La randul sau, Romania detine considerabile resurse hidroenergetice inca neexploatate, aproximativ 50 la suta din total, din informatiile mele. In acest context, tarile noastre ar trebui sa fie partenerii ideali in dezvoltarea de proiecte hidroenergetice.

Compania norvegiana Statkraft - cel mai mare producator de energie hidroelectrica din Norvegia - incearca de cativa ani sa stabileasca parteneriate cu companii romanesti. Am inteles ca, din cauza birocratiei si a legislatiei stufoase, nu s-a ajuns pana acum la un rezultat. De aceea, in momentul de fata, nu stiu care este rezultatul discutiilor. Toate sunt bune si frumoase in privinta Memorandumului de Intelegere, dar utilitatea documentului va fi dovedita prin aplicarea sa.

Recent, Statkraft a semnat cateva mari contracte in domeniul producerii hidroenergiei cu parteneri din Turcia si Albania. Este intr-adevar surprinzator ca pare a fi mai usor pentru o companie norvegiana sa faca afaceri in Turcia si Albania, decat intr-un stat membru al UE, in cazul de fata, Romania.

Exista si alte companii norvegiene care si-au manifestat intentia de a investi in Romania, atat in sectorul hidroenergetic, cat si in cel al surselor regenerabile de energie. Fara vreun rezultat concret pana in prezent, dupa cate stiu eu.

A: Ati afirmat recent ca viitoarele proiecte comune, susceptibile de a fi finantate in cadrul noului mecanism financiar, vor fi orientate cu prioritate spre captarea si stocarea carbonului, reducerea emisiilor de CO2 si, in general, spre teme legate de schimbarile climatice. Exista zone de cooperare concreta in aceste domenii, intre cele doua tari?

O.H.: Dramaticele schimbari climatice, provocate de gazele cu efect de sera, reprezinta o amenintare pentru omenire si pentru viitorul planetei noastre. Daca nu vom opri si nu vom reduce substantial mai ales emisiile de bioxid de carbon, in decadele urmatoare va trebui sa facem fata unor serioase consecinte. Multe orase de coasta vor ajunge sub ape, iar unele state-insula ar putea chiar sa dispara. Astazi, 80 la suta din productia mondiala de energie se bazeaza pe combustibili fosili (petrol, gaze naturale, carbune). Energiile regenerabile - vantul, soarele si hidro - reprezinta doar 20 la suta.

Este adevarat ca ponderea noilor surse de energie creste, dar acesta este un proces lent, iar in viitor consumul de energie va creste foarte mult deoarece o serie de tari in curs de dezvoltare, cum ar fi India si China, devin state puternic industrializate. Pana in anul 2050, populatia lumii va creste, probabil cu 50 la suta, ajungand de la 6 la 9 miliarde, asa ca nu exista nici o posibilitate de a opri consumul de energie sau de a-l reduce.

Totusi, cum vom reusi sa reducem emisia de bioxid de carbon si a altor gaze cu efect de sera din moment ce aceasta este un rezultat direct al cresterii economice? Ceea ce poate determina intr-adevar o schimbare sunt noile tehnologii pentru captarea si stocarea carbonului sau Carbon Capture and Storage (CCS). Guvernul Norvegian a investit sume considerabile pentru a finanta doua locatii de testare in Norvegia unde incercam sa dezvoltam o tehnologie de captare a bioxidului de carbon rezultat in procesul de ardere al combustibililor fosili in termocentrale. Si aici intra in scena Romania.

Am spus ca finantarea prin fondurile EEA/EFTA si prin cele norvegiene se deruleaza pana in anul 2011. In momentul de fata, negociem cu UE o noua runda de asistenta financiara pentru Romania, pentru perioada 2009-2014. Noi am specificat cat se poate de clar Uniunii Europene ca, in noua runda de finantare, dorim sa ne concentram pe si mai multe proiecte legate de schimbarile climatice, emisiile de bioxid de carbon si in special pe CCS. Subliniez ca aceasta va fi o prioritate pe agenda urmatoarei runde de asistenta financiara acordata Romaniei, din 2009 pana in 2014.

Am inteles ca Romania are un considerabil potential de stocare a bioxidului de carbon in formatii geologice, mai precis in minele sale de sare. Ca urmare, Romania ar putea deveni, dupa opinia unor experti - laboratorul european pentru noile tehnologii de stocare a bioxidului de carbon.

Suntem deja in contact cu potentiali parteneri din Romania, dar nu le pot mentiona inca numele dat fiind stadiul incipient al discutiilor.

A: Norvegia exporta aproximativ 40 la suta din bunurile si serviciile pe care le produce, in timp ce importurile reprezinta circa o treime din produsul intern brut. Ce pondere are Romania in schimburile comerciale internationale norvegiene si cum apreciati ca va evolua aceasta?

O.H.: Comertul bilateral cu Romania reprezinta 0,17 la suta din totalul comertului exterior norvegian si o valoare de aproximativ 300 milioane euro. Importurile din Romania sunt 0,32 la suta din totalul importurilor norvegiene, fiind de 1,563 miliarde coroane norvegiene, adica aproximativ 175 milioane euro.

Principalele articole importate de Norvegia din Romania sunt: nave (36 la suta din totalul importurilor), masini electrice (14,4 la suta) si tesaturi (11,3 la suta).

In ceea ce priveste balanta schimburilor comerciale, Norvegia este una dintre tarile cu care Romania inregistreaza un surplus, in special datorita navelor construite in Romania si exportate in Norvegia.

Romania este cea mai mare tara din Sud-Estul Europei si a saptea ca marime din UE. Timp de cativa ani, cresterea economiei romanesti a fost printre cele mai mari din Europa. Tara are un potential enorm de dezvoltare in agricultura, energie si resurse umane calificate. Incepand cu anii '90, relatiile dintre cele doua tari au cunoscut o dezvoltare impresionanta.

Bazandu-ma pe ce am afirmat mai devreme, sunt convins ca schimburile economice dintre tarile noastre vor continua sa creasca in anii urmatori si am in vedere ca, in ultimul an si jumatate, un mare numar de companii norvegiene studiaza oportunitatile de a investi oferite de Romania.

A: In actualul context economic turbulent, Norvegia este vazuta de unii analisti ca "o insula de stabilitate", datorita faptului ca dispune de fondul suveran de investitii. Este tara intr-adevar ferita de efectele crizei globale?

O.H.: Norvegia nu este o insula de stabilitate. Simtim criza la fel ca restul lumii, doar ca la noi are o amploare mai redusa decat in alte tari, unul dintre motive fiind faptul ca Guvernul, de multa vreme, a pus deoparte veniturile obtinute in sectorul petrolului si al gazelor naturale, constituind astfel unul dintre cele mai mari fonduri financiare din lume. Banii sunt investiti in strainatate, in actiuni, in obligatii de stat si in alte domenii. In baza acestui fond, care anul trecut avea valoarea de 325 miliarde de dolari, guvernul norvegian are acum posibilitatea sa ia masuri eficiente pentru a reduce efectele crizei mondiale. Deja exista semne ale relansarii economiei norvegiene, dar este poate prematur sa spunem daca este ceva temporar sau o tendinta constanta de crestere.

Exporturile norvegiene catre Romania au fost anul trecut de 152,71 milioane de dolari (o crestere de 25,6 la suta in comparatie cu 2007). Principalele articole ale exportului norvegian in Romania sunt: instalatii mecanice (33,7 la suta), cupru (si alte obiecte din cupru) (17,6 la suta), peste si fructe de mare (12,3 la suta).

Investitiile norvegiene se situeaza intre 200-300 milioane de euro. Principalele sectoare de interes pentru investitiile norvegiene in Romania sunt industria maritima, constructia de nave, industria alimentara, IT, inginerie, energie si resurse regenerabile, cartografiere digitala si tehnologii pentru sanatate.

Oystein Hovdkinn s-a nascut la 18 august 1947, este absolvent al Universitatii din Oslo si al Institutului Zeigeschichte din Munchen, iar din martie 2008 a fost investit ambasador al Regatului Norvegiei la Bucuresti. E.S. a fost acreditat si la Chisinau, reprezintand interesele norvegiene si in Republica Moldova.

Printre alte functii detinute se numara si cea de consul general al Norvegiei in Scotia, in perioada 2006-2008, cea de secretar general al EFTA la Buxelles, cat si cea de jurnalist la 'Norwegian Broadcasting Corporation' intre anii 1972 si 1973.