Kiev: Economia ucraineana are nevoie de 70 de miliarde de dolari pe an timp de un deceniu
Scris de Stela IRIZAN Sâmbătă, 20 Martie 2010 08:20
Ucraina are nevoie pentru modernizarea economiei sale de 70 de miliarde de dolari in fiecare an timp de un deceniu, a declarat vineri premierul ucrainean Nikolai Azarov.
"Daca putem sa asiguram aceste sume, atunci putem sa realizam si dezvoltarea economiei", a afirmat premierul Azarov, in timpul unei ceremonii de prezentare a noului guvernator al regiunii Donetk /in estul Ucrainei/, Anatoli Bizniuk, potrivit RBK-Ukraina.
Noul sef al guvernului ucrainean a subliniat ca in Ucraina sunt in prezent conditii favorabile pentru realizarea reformelor, existand unitate intre presedinte, guvern si majoritatea parlamentara. "'Cele trei ramuri ale puterii pot pentru prima data sa lucreze ca o singura echipa'", a mai declarat Nikolai Azarov, conform aceleiasi surse.
In acelasi context, premierul ucrainean a dat asigurari ca guvernul sau va respecta obligatiile asumate de precedentul cabinet al Iuliei Timosenko.
La 11 martie, presedintele ucrainean Viktor Ianukovici declara ca, odata cu instalarea noului guvern la Kiev, perioada de instabilitate in care Ucraina a fost aruncata de mai multi ani s-a incheiat, promitand totodata ca isi asuma responsabilitatea pentru toate deciziile ce vor fi luate de cabinetul premierului Nikolai Azarov.
Ucraina se afla intr-o situatie economica extrem de dificila, fara buget de stat, cu enorme datorii externe, cu o economie in ruina si cu o saracie in crestere. PIB-ul s-a redus cu peste 15% anul trecut, iar moneda nationala, grivna, s-a depreciat puternic, relateaza Agerpres.
Autoritatile au apelat la un imprumut din partea FMI, insa acordarea transelor a fost blocata, dupa ce executivul nu a reusit sa adopte bugetul pentru 2010.
Recomanda unui prieten
Pe aceeasi tema
Presedintele Traian Basescu a promulgat, miercuri, Legea prin care Guvernul demis este abilitat sa inainteze Parlamentului bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, precum si legea responsabilitatii fiscale.
"FMI nu doreste pur si simplu adoptarea unui buget de catre politicienii romani, ci doreste adoptarea unui buget credibil", a declarat luni, pentru Agerpres, Tonny Lybek, seful Biroului FMI pentru Romania si Bulgaria.
Paradoxul este ca bugetul nostru nu suporta scaderea fiscalitatii, iar cresterea acesteia este ineficienta, mai ales in conditiile in care evaziunea fiscala reprezinta circa 10 la suta din PIB, a declarat vineri, in exclusivitate pentru Agerpres, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA), Liviu Voinea.
Stiri din aceeasi categorie
Populatia Romaniei va numara 17,2 milioane de persoane in anul 2060, o scadere de 19% fata de cat avea in 2010, cand fusesera inregistrate 21,4 milioane de persoane. Acestea sunt cifrele cuprinse intr-un raport al Comisiei Europene. Estimarile mai arata ca va creste speranta de viata a romanilor.
Romania nu va intra si nici nu se afla in recesiune, actuala situatie a economiei fiind doar o interpretare eronata a statisticilor de catre unii asa-zisi analisti, care au spus ca descresterea este scadere, este de parere consultantul financiar Ionel Blanculescu.
Economia Romaniei a scazut cu 0,1% in primul trimestru fata de octombrie-decembrie 2011, perioada in care s-a consemnat de asemenea o contractie a Produsului Intern Brut de 0,2% fata de trimestrul anterior. Romania reintra astfel in recesiune tehnica, situatie in care s-a regasit pentru doi ani si jumatate, in perioada 2008-2011.
Bancile au invadat piata cu oferte care dintre care mai atractive, toate pentru a-si convinge clientii sa se imprumute.
O iesire a Greciei din zona euro reprezinta un pericol pentru ratingurile celorlalte state din uniunea monetara, este de parere agentia de evaluare Fitch. Tarile cu perspectiva negativa a calificativelor sunt Franta, Italia, Spania, Cipru, Irlanda, Portugalia, Slovenia si Belgia.
In conditiile in care economia Germaniei continua sa se redreseze, FMI le-a cerut autoritatilor de la Berlin sa fie mai active in ceea ce priveste implicarea in rezolvarea crizei datoriilor suverane, sacrificand competitivitatea si acceptand cresterea inflatiei.
Standard & Poor's a decis sa scoata Grecia din default, ridicand ratingul acestei tari la "CCC", unul dintre cele mai slabe calificative din categoria "junk" (cu caracter speculativ), dupa ce guvernul de la Atena a efectuat cea mai mare restructurare de datorii de stat din istorie.
