Val de autodenunturi de frauda fiscala in Germania
Scris de Stela IRIZAN Luni, 15 Februarie 2010 15:13
Fiscul german se confrunta cu un adevarat val autodenunturi de frauda, potrivit datelor dezvaluite luni de autoritatile germane. Nemaiintalnitul fenomen se datoreaza faptului ca Germania s-a decis la inceputul lui februarie sa cumpere de la un informator o lista cu numele celor care s-au sustras taxelor fiscale din Germania utilizand conturi personale la bancile in Elvetia, relateaza Financial Times Deutschland (FTD).
Un purtator de cuvant al Ministerului bavarez de Finantelor, citat de cotidianul FTD, a aratat ca peste 270 din aceasta categorie de fraudatori s-au denuntat singuri intr-o singura saptamana numai in landul sau. La Hamburg (nord), cel mai bogat oras din Germania, numarul lor a sarit de la 10 la 88 in primele trei zile.
De altfel, cifrele sunt mult superioare mediei si in Berlin, cu 112 autodenunturi fiscale, in Saxonia Inferioara cu 174 sau in Hessen cu 113, potrivit FTD, care a cerut informatii respectivelor state federale.
In Germania, administratia fiscala intra in competenta statelor federale. La nivelul intregii tari, fiscul ar urma sa recupereze peste 100 de milioane de euro, informeaza Agerpres.
La inceputul lunii, guvernul german si-a dat acordul pentru cumpararea de catre statul Renania de Nord - Westfalia a unui CD provenit din Elvetia si continand aproape 1.500 de nume. Datele au fost furate de catre un informator si cumparate cu 2,5 milioane de euro de statul german.
Guvernul le-a cerut fraudatorilor sa se denunte inainte ca fiscul sa le dea de urma pe baza datelor obtinute din Elvetia. Cel care se autodenunta are obligatia sa-si plateasca restantele catre stat, dar poate scapa de urmarirea in justitie.
Recomanda unui prieten
Pe aceeasi tema
Cel mai mare pericol pentru economia Romaniei ramane repatrierea capitalului bancilor din tara catre bancile-mama de peste hotare, apreciaza Victor Safta, directorul sucursalei din Romania a X-Trade Brokers.
Comisia Europeana ar putea permite bancilor salvate prin fondurile alocate de UE sa-si vanda in cativa ani o serie de divizii pentru a returna miliardele de dolari primite ca ajutor guvernamental, transmite AP.
Guvernul britanic a anuntat joi ca va investi 1,1 miliarde lire sterline (1,8 miliarde dolari) pentru extinderea retelei de cale ferata electrificata, in incercarea de a diminua emisiile de carbon si a reduce durata calatoriilor cu trenul, informeaza Reuters.
Stiri din aceeasi categorie

Iesirea Greciei din zona euro este echivalenta cu declararea unui faliment efectiv, este de parere economistul Daniel Daianu, consilier de stat in cadrul Aparatului Propriu de Lucru al primului-ministru.

Populatia Romaniei va numara 17,2 milioane de persoane in anul 2060, o scadere de 19% fata de cat avea in 2010, cand fusesera inregistrate 21,4 milioane de persoane. Acestea sunt cifrele cuprinse intr-un raport al Comisiei Europene. Estimarile mai arata ca va creste speranta de viata a romanilor.

Romania nu va intra si nici nu se afla in recesiune, actuala situatie a economiei fiind doar o interpretare eronata a statisticilor de catre unii asa-zisi analisti, care au spus ca descresterea este scadere, este de parere consultantul financiar Ionel Blanculescu.

Economia Romaniei a scazut cu 0,1% in primul trimestru fata de octombrie-decembrie 2011, perioada in care s-a consemnat de asemenea o contractie a Produsului Intern Brut de 0,2% fata de trimestrul anterior. Romania reintra astfel in recesiune tehnica, situatie in care s-a regasit pentru doi ani si jumatate, in perioada 2008-2011.

Bancile au invadat piata cu oferte care dintre care mai atractive, toate pentru a-si convinge clientii sa se imprumute.

O iesire a Greciei din zona euro reprezinta un pericol pentru ratingurile celorlalte state din uniunea monetara, este de parere agentia de evaluare Fitch. Tarile cu perspectiva negativa a calificativelor sunt Franta, Italia, Spania, Cipru, Irlanda, Portugalia, Slovenia si Belgia.

In conditiile in care economia Germaniei continua sa se redreseze, FMI le-a cerut autoritatilor de la Berlin sa fie mai active in ceea ce priveste implicarea in rezolvarea crizei datoriilor suverane, sacrificand competitivitatea si acceptand cresterea inflatiei.











